Astăzi este despre România! Ziua Națională la malul mării

“Decembrie Întâi si o Mare Adunare

Cu toții un gând și-n suflet Unire,

Stindardul mândru și plin de culoare,

O Zi Națională și pentru țară iubire.”

În fiecare dintre filele acestui blog povestesc despre cât de frumoasă este România. Astăzi însă, mai mult ca niciodată, ne putem mândri cu meleagurile acestea parcă rupte din Rai. Este ziua când putem conștientiza cu adevărat sentimentul unității noatre în gând și fapte. Este de fapt, Ziua Națională a României și a solidarității spiritului românesc. Este până la urmă ziua noastră… a tuturor românilor de pretutindeni, dincolo de granițe geografice sau nu, pentru că oriunde ne-am afla, pe toată întinderea Planetei Albastre, în sufletul fiecăruia dintre noi sălășuiește un strop de România.

Marea Unire din anul 1918 ramâne pentru trecutul nostru pagina de neprețuit, cea mai sublimă a unității naționale românești. 1 Decembrie 1918 este momentul de referință și reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează Unirea Transilvaniei cu România și în același timp se cere un singur stat național.

Dincolo de acest fapt, 1 Decembrie rămâne emblema poporului nostru în trecutul zbuciumat al României, spălat din plin de lacrimile și sângele istoriei. Marea Unire este o amprentă puternică în sufletul nostru prin evenimentele care au semnat în cartea de aur a timpului ce s-a scurs în veac. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este în spiritul fiecăruia dintre noi, pentru că istoria poporului nostru a fost scrisă de faptele de vitejie ale străbunilor, cu jertfa necondiționată a înaintașilor nostri. Eroii României au ținut cu inima de acest pământ sfânt, iar sângele lor a rămas impregnat pentru vecie pe stindardul național.

“Istorie scrisă cu sânge vărsat,

Din glorios trecut eroi glăsuiesc,

Cu spirit liber pentru un viitor curat

Despre dragoste de țară și libertate vorbesc.”

Îmi aduc aminte din copilărie momentul în care am învățat despre semnificația culorilor de pe steagul românesc: albastru reprezintă cerul senin și momentele de pace ale istoriei, galbene sunt lanurile aurii în pârg, ca semn al bogăției pământului românesc, iar culoarea roșie a drapelului este sângele vărsat de către înaintașii nostri în luptele purtate pentru independența și păstrarea intactă a acestui tărâm minunat.

“Roșu din sânge strălucind ca un astru,

Cu galben din bogăție și spice aurii.

       Românie cu drapel din cer albastru,

Și lupte uitate pe câmpuri pustii.“

De asemenea, Ziua Marii Uniri este momentul din an în care trebuie să ne oprim măcar o ZI din viața noastră tumultoasă. Este timpul să păstrăm o CLIPĂ doar, în care să ne gândim la ființa noastră națională și să ne întrebăm pe noi înșine cine suntem de fapt.

Cu alte cuvinte, ce vrem să fim și ce reprezentăm în momentul actual al trecerii noastre prin această viață?! Ce legământ ar trebui să lăsăm celor care vin după noi, astfel încât sângele vărsat să nu rămână irosit în zadar?!

În fiecare an, aceste gânduri îmi trec prin minte, iar prin prisma sentimentelor care ne încearcă, am ales ca de Ziua Națională să fim în colțul opus al altiudinii. Dacă anul trecut ne aflam la Cota 2000 Salvamont de pe Transfăgărășan, ca într-un joc al contrastelor, am ales ca de această dată să celebrăm 1 Decembrie la malul mării.

Știam că vremea nu va fi grozavă, dar marea este la fel de frumoasă în orice moment al anului, fie că este senină ca primăvara, blândă ca o zi fierbinte de vară, nostalgică cu pescăruși în zbor într-o oarecare toamnă sau vulcanică și nebună în prag de iarnă.

 

Noi am găsit o mare linistită, la țărmul căreia am ridicat drapelul României în semn de prețuire pentru Ziua Națională.

Pentru că am atras curioși care își făceau plimbarea de week-end de-a lungul plajei sub razele călduțe ale soarelui, câțiva dintre ei s-au oprit și au fotografiat cele trei culori ale steagului pe fundalul infinit al mării. Ne-am amuzat și bucurat, așa cum ne-a încântat și trecerea relaxată prin portul turistic a unui delfin care aduna după el o trenă de pescăruși gălăgioși.

Și pentru că vroiam de ceva timp să-i spun și mării despre locul unde povestesc deseori despre ea, am lăsat-o să-și trimită valurile spre mine:

Și așa cum spuneam la început: până la urmă nu contează unde suntem, în fiecare parte a acestei lumi. Suntem români cu ființa și sufletul, oriunde ne-am afla.

 LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

’73

Cristina – YO7JYL