Am auzit în urmă cu doar câteva zile ideea că, „putem să construim noi oricâte repetoare… păcat că lumea vorbește din ce în ce mai puțin prin intermediul lor”.
Optimiști din fire, noi am pornit la drum cu dezvoltarea rețelei RoLink gândindu-ne totuși că trebuie să facem asta, indiferent de numărul radioamatorilor care le vor accesa ori nu. Nu contează până la urmă, cine și câți colegi de-ai nostri radioamatori le vor utiliza, noi așa am considerat că este firesc să facem.
Repetorul „înălțimilor”, căci despre el este vorba aici, și-a găsit locul acum, după o vară fierbinte în care trebuia testat în condiții „extreme” de temperatură. Din graficul înregistrat încă de la sfârșitul lunii iunie, se vede clar cât de mult a stat în bătaia razelor soarelui, fără să îi pese cumva.
Grafic temperatură interioară, tensiune și temperatură exterioară
Tot la capitolul „teste”, am luat în calcul și timpul îndelungat petrecut în emisie, iar de asta s-au ocupat toate emisiunile QTC de la Bistrița de peste vară. În urma tuturor acestor experimente, rezultatul a fost unul mai mult decât favorabil, așa că am prins curaj si ne-am spus că merită încercată și instalarea lui pe munte.
Din păcate, în QTH-ul nostru de bază nu am apucat până acum să vedem cum se comportă în condiții de temperatură scazută, urcându-l pe data de 23 octombrie în locația sa definitivă, asigurată prin amabilitatea colegului nostru, Andrei Stana.
Vremea de pe Vârful Florea din Munții Făgăraș își va pune cu siguranță pe el amprenta gradelor celor 1981 de metri, acolo unde se află site-ul.
Gândul de a instala un nou repetor RoLink le-a trecut prin cap încă de anul trecut: Cătălin – YO7GQZ și Dan -YO7IST căutau ceva… o locație care să aibă cumva o vastă acoperire în zona Transfăgărășanului, evident cu posibilitate radio și de internet.
Ideal era să cuprindă cu semnal tot drumul, cu serpentinele sale pitorești atât de bine cunoscute, având în vedere că de la Barajul Vidraru și până aproape de intrarea în tunel la cota 2000 Salvamont sunt multe porțiuni văduvite de orice mijloc de comunicație mobilă.
Posibilitatea instalării unui site de telefonie mobilă în zonă (vezi pe harta APRS YO7GQZ-3) ne-a ajutat enorm, iar gândul că vom putea ridica un nou repetor RoLink pe înălțimi, ne-a dat aripi pur și simplu. Aria de acoperire stabilită în urma simulărilor ne-a dovedit că merită efortul, frecvența sa de 439.050 MHz și ton de emisie 103,5 Hz, putând fi accesată chiar în apropiere de București.
Proiectul măreț începea să prindă chip și apoi culoare în primavara acestui an, atunci când Dan ne-a adus o cutie perfectă pentru echipamentele radio, iar restul „ingredientelor”, și-au făcut loc în ea într-un mare fel.
Repetorul este alcătuit din cele două stații Motorola GM 950, donate de colegul nostru de echipă, Cristi – YO3GWM, iar filtrul duplexor este prevăzut cu o rezistență – film de încălzire. În cutie mai este un sistem de back-up pe baterii care alimentează doar sistemul de APRS și am păstrat un loc liber pentru o viitoare baliză în VHF, care va fi montată anul viitor probabil, însă condiția prioritară este aceea că sistemul trebuie să treacă cu bine peste iarna grea din Munții Făgăraș.
De asemenea, aici se mai află și digipeaterul pentru APRS, care ne va da informații importante despre tensiunea de alimentare a echipamentelor, temperatura din interiorul cutiei, dar și cea exterioară, a mediului ambiant. Cu multă muncă și mai ales răbdare, la începutul verii repetorul a intrat în perioada de testare, având legată o sarcină artificială cu rol de antenă.
Se punea însă problema găsirii unei locații pentru antena directivă și stația de link.
În QTH-ul nostru de bază nu era posibil, datorită interferenței care s-ar fi creat cu link-ul pentru YO7F – repetorul RoLink din Pitești, asa că am ales, cel putin provizoriu, balconul de la etajul 9 al blocului unde locuiește mama mea.
UPDATE: Deoarece la sfârșitul verii am urcat la locația de pe Vf. Florea interfața împreună cu OrangePi, am renunțat la stația de link și aranjamentul de mai sus, astfel încât sus în munți, repetorul este de sine stătător.
Revenind… în principiu, toate au mers strună, testele au decurs bine, așa că rămânea amplasarea la altitudinea de 1981 metri a cutiei cu repetorul și a antenei, un Diamond VX-30.
Cât timp a fost vreme bună, în plin mijloc de toamnă cu trena sa colorată, nu s-a putut urca la pilonul de pe munte din lipsă de mijloc de transport. Când în sfârșit s-a rezolvat problema din urmă, evident că WX-ul s-a schimbat la 180 de grade, ca și toanele unui cod portocaliu de vânt și ploaie abundentă.
Astfel, într-o zi de octombrie cu ploaie ca de sfârșit de toamnă târzie, perfectă practic din punct de vedere meteo, ca orice instalare de repetor din rețeaua RoLink, Cătălin și Dan au pornit spre Curtea de Argeș. Au cotit apoi stânga, lăsând în urmă comunele și satele îmbrăcate în straie ruginii și sângerii pe alocuri, prin covoare dese de frunze.
Cătălin a transportat și tracker-ul de APRS și am putut urmări traseul lor, până la destinație.
Cu cât urcau în altitudine, ploaia și vântul se întețeau și nici măcar ceața densă nu a lăsat a se vedea ceva dincolo de ea. Doar siluetele stranii ale brazilor verzi, se vedeau ca niste umbre ciudate pe fundal, de parcă din spatele lor te așteptai să apară cineva.
În zilele senine, orizontul deschis al înălțimilor dezvăluie crestele Făgărașilor, iar în vale se află oglinda Lacului Vidraru.
De data asta însă, acțiunea s-a desfășurat într-o atmosferă bacoviană, ceea ce i-a și grăbit în a duce la bun sfârșit montarea repetorului.
Drumul către vârf este unul forestier, oarecum greu de urcat, cu pietre și bolovani, are multe curbe cu diferență de nivel, nepracticabil cu un turism, dar remarcabil din punctul de vedere al peisajului.
Cu o săptămână înainte de a urca repetorul, văzuserăm câteva poze de pe vârf, așa că ne-am facut idee despre cum va fi acolo, odată ce se va așterne iarna nemiloasă din zona golului alpin.
Astfel,repetorul a fost urcat și fixat de pilonul pe care se află și alte echipamente, apoi s-a procedat la fel și cu antena.
Testele de modulație au fost oarecum scurte din cauza vremii, după care au strâns în mare grabă totul.
Ploaia se întețise deja, iar vântul sufla din răsputeri printre fiarele pilonului, în semn de avertizare că timpul lor acolo pe munte se apropia de sfârșit, ca într-o numărătoare inversă. În jurul orei 4 PM a început și coborârea, mai ales că începuse a se însera.
Lui Cătălin i s-a descărcat între timp telefonul mobil, așa încât o perioadă bună din drum nu am avut posibilitatea de a-l regăsi pe harta APRS. Încă de la primele curbe spre vale, repetorul a început să își facă treaba, iar digipeaterul a aruncat în eter primele trame. Au urmat schimburi de controale pe parcursul drumului către casă, prin ploaie și noapte rece.
Sperăm ca munca depusă acolo să nu fi fost în zadar, iar echipamentele să reziste cu bine la condițiile meteo vitrege de pe munte. Până atunci, vom monitoriza telemetria de pe harta APRS, prin cei trei parametri pe care îi transmite digipeaterul în mod constant.
Interesant este faptul că la ora la care scriu acest articol, în cutia repetorului sunt 3 grade C, iar temperatura exterioara este de -14 grade C. Timpul care se va scurge până la primăvară ne va demonstra dacă locația aleasă a fost un succes.
Tot ceea ce trebuie să facem noi, radioamatorii, este să ne bucurăm nu numai de apariția unui alt nod RoLink în rețea, dar mai ales, să le folosim pe cele existente cu înțelepciune, să împărtășim cu totii idei constructive, impresii, gânduri, în spiritul Ham-radio, să putem comunica liber unii cu ceilalți… oricând. Acesta este și spiritul RoLink.
’73
Cristina – YO7JYL
Cele mai frumoase momente le-am vazut imortalizate in pozele de pe blog.
Mulțumesc mult, mama!
Lasarea cablului coaxial de la antena prea lung si in spirale, este o invitatie pentru distrugerea echipamentelor.Un cablu coaxial legat colac actioneaza ca un transformator care in cazul unor fulgere suficient de aproape. se pot distruge filtrul duplexor, etajul de intrare pentru RX (in special tranzistorul preamplificator de RF din etajul de intrare care face repetorul surd), afecta etajul final Tx , sursa in comutatie si uControlerul de la APRS, in functie de gravitatea fenomenului.
In functie de activitatea electrica din zona, pot aparea de la defectiuni usoare pana la cele catastrofale.
Este o zona de munte cu conditii meteo extreme si este bine sa se ia toate masurile de precautie, este si o zona greu accesibila si este preferabil sa nu trebuiasca drumuri prea dese pentru reparatii si intretinere.
De aceea cablul coaxial trebuie pozat (prins ) strans pe suport ,fara bucle, la intrarea in cutie se aplica un kit de pamantare, de asemenea se leaga cutia cu un cablu galben verde la cel mai apropiat punct de la priza de pamant.
In penultima poza se pot face comparatii.
Tot sit-ul este un exemplu cum se poate face usor legatura la pamant, trebuie aplicat la urmatoarea vizita acolo.Mai bine odata preventiv decat mai multe drumuri si echipamente distruse.
Nu sunt fericit nici cu pozitionare in cutie, de obicei bateriile se aseaza in pozitia cea mai de jos si deasupra lor sursa de alimentare .In cazul in care o baterie curge, corodeaza doar cutia.Dar asta este alt aspect si nu este asa important ca cel legat de antena.
Multumim pentru observatii. La urmatoarea vizita acolo, care se va face in aproximativ o luna (speram sa nu fie tardiv) vom remedia deficientele.
’73
Cristina -YO7JYL